Dinamo Bucureşti vrea fotbalişti de la Oneşti!

Ioan Sdrobiş, un nume cu care Bacăul ar putea să se mândrească. Numai că “Părintele”, aşa cum mai este cunoscut cel care l-a descoperit şi lansat în fotbalul mare pe Cristi Chivu, a avut reuşite mai mult prin alte părţi decât în Bacău. La cluj, Reşiţa, Piatra Neamţ sau Vaslui, Sdrobiş a promovat echipe şi a descoperit jucători.

Cu un apetit pentru fotbaliştii tineri, “Părintele” a avut curajul, uneori nebun, de a da şansă celor tineri. La fel s-a întâmplat cu Cristi Chivu sau Vali Badea, fotbalişti aruncaţi în lupta seniorilor când încă aveau vârtsă de juniori. La 66 de ani încearcă o nouă provocare. În judeţul Bacău, la Oneşti!


Băcăuani pentru Dinamo Bucureşti

Stabilit la Târgu Ocna, Ioan Sdrobiş lucrează pentru Dinamo Bucureşti. L-a convins pe Nicolae Badea că zona are potenţial, atât uman cât şi material, iar bossul clubului de primă ligă a zis „da”. Cel mai greu a fost să-l convingă pe fostul prima al Oneştiului, Emil Lemnaru, de a se implica în proiect. Pentru asta, Badea s-a deplasat personal în oraşul de pe Trotuş, în toamna anului trecut, şi a avut o întâlnire cu primarul de atunci. Una reuşită, pentru că Lemnaru a semnat parteneriatul cu Dinamo Bucureşti. Practic, municipalitatea asigura partea materială, adică baze sportive şi hotelul, în timp ce Dinamo venea cu finanţarea şi cu specialiştii. Actele au durat destul, preţ de o jumătate de an, însă în cele din urmă centrul de juniori de la Dinamo Bucureşti din Oneşti a pornit la drum.

De jos în sus

Strategia este una simplă. Se lucrează cu copii, la toate categoriile de vârstă, examenul fiind la echipa de seniori, înscrisă în Liga a IV-a în locul lui AS Buciumi, nou promovată. Obiectivul este promovarea în liga a III-a, însă scopul este de a da cel puţin câte un jucător din fiecare generaţie de vârstă la Dinamo Bucureşti. În urma protocolului cu primăria, Dinamo Oneşti beneficiază de stadioanele CSM Borzeşti şi Energia, dar şi de hotelul Carom. În primăvara acestui an, municipalitatea a trecut la renovarea vestiarelor şi a celorlalte dependinţe de la stadionul CSM Borzeşti. “La noi selecţia nu se încheie niciodată. Oricine poate face fotbal la noi, dacă merită, însă odată ajuns nu este suficient pentru a ajunge fotbalist”, a spus Ioan Sdrobiş. „Dacă nu munceşti şi nu progresezi, pleci. Pentru că noi vrem să scoate fotbalişti de prima ligă, iar fără muncă acest lucru nu se poate”.

Deocamdată lucrurile sunt abia la început. Cert este că dacă proiectul va fi unul reuşit, Dinamo va avea de câştigat. Dar cel mai mult vor câştiga copiii din zonă care iubesc fotbalul şi vor să ajungă mari vedete. Asta pentru că li se oferă o şansă în plus, chiar la ei acasă!

“Bacăul nu m-a vrut!”

Reporter: Domnule Sdrobiş, cum v-a venit ideea de a face o academie de fotbal la Oneşti care să formeze fotbalişti pentru Dinamo Bucureşti?

Ioan Sdrobiş: Eu eram scouter la Dinamo şi practic mă ocupam cu căutarea de talente pentru Dinamo. Ştiam că zona are potenţial, dar era destul de greu pentru un copil să se antreneze la Bucureşti. Era vorba de şcoală, de cazare. Şi dacă ei nu puteau veni la noi, m-am gândit să ne ducem noi la ei. I-am propus asta lui Nicolae Badea iar acesta a fost de acord. De aici şi până la materializarea proiectului au mai fost câţiva paşi, unii nu prea uşori, dar nu de netrecut.

Rep.: Bănuiesc că sunt copii din Oneşti şi din zonele limitrofe?

I.S.: Am avut undeva la 270 de copii la selecţie. Nu am făcut ceva special. Normal, în zonă, s-a auzit de noi destul de repede. Însă m-am trezit cu copii din toate zonele ţării, iar acest lucru m-a bucurat. Cine a trecut de selecţie şi nu este din zonă poate sta la hotelul Carom, care aparţine primăriei, şi pe care-l putem folosi. Am avut copii şi din Bacău, dar nu m-au convins. De asemenea, am creat două clase la Liceul Sportiv în care vor învăţa fotbaliştii noştri…

Rep.: După modelul Liceului de Fotbal din Bacău…

I.S.: Exact. După modelul care a avut succes. Elevii învaţă la aceeaşi şcoală şi de aceea este uşor de a face un program pentru grupa lor. Practic ne interesează să facă fotbal dar să nu neglijeze nici şcoala.

Rep.: De ce Oneşti şi nu Bacău?

I.S.: Bacăul nu m-a vrut! Am avut o tentativă, dar s-a termiat repede. Asta pentru că nu am fost înţeles, probabil. De altfel, chestia asta m-a urmărit toată viaţa. Am făcut treabă în toate colţurile ţării, şi eu zic că am făcut o treabă bună, numai acasă, în Bacău, nu am reuşit.

Impartial de Bacau